După calitățile naturale, solurile Republicii Moldova fac parte din categoria celor mai valoroase din zona temperată.
Spațial, pe teritoriul Moldovei este pronunțată zonalitatea pe altitudine și pe latitudine. În nord-vestul Codrilor, la altitudinea de 300-400 m deasupra nivelului mării, în pădurile de fag și carpen s-au format solurile brune de pădure. La altitudinea de 200-250 m deasupra nivelului mării, în gorunișuri s-au format soluri cenușii de pădure, iar în locurile mai joase – cernoziomurile care parcă conturează solurile cenușii și brune de pădure.
Cele mai răspândite soluri din Moldova sunt cernoziomurile, care ocupă 75 la suta din suprafața teritoriului tării.
Pentru Codri sunt caracteristice solurile brune de pădure și cele cernoziomice. Zonalitatea pe latitudine este marcată bine de caracterul răspândirii cernoziomurilor. În nordul republicii predomină cernoziomurile tipice și levigate, în partea centrală se întâlnesc cernoziomurile podzolite și levigate, iar la sud sunt răspândite cernoziomurile obișnuite și carbonatice. În luncile inundabile ale râurilor sub vegetația de luncă și de baltă s-au format solurile intrazonale. Eroziunile au influențat la formarea solurilor cu diferit grad de eluviune. Sunt răspândite soluri de toate profilurile, aluviale și deluviale. După componența fizico-chimică, solurile fertile constituie 80 de % din teritoriul republicii. Din ele 63 % revin solurilor cu textură lutoasă, 15 % – ușoare, argiloase-grele. 17 % din total sunt soluri luto-nisipoase și ușor lutoase. Cele argiloase (grele) ocupă 1 %, cele luto-nisipoase 3 % , și solurile pietroase 1,5 %.
În tabelul de mai jos este reprezentată raionarea solurilor din Republica Moldova:
Tipul de sol Mii ha % din teritoriul R.Moldova
1.Cernoziomuri podzolite și levigate, soluri cenușii și cenușii-închise de pădure; silvostepa Platoului Moldovei de nord281,4 8,3
2.Cernoziomuri tipice și levigate, cu porțiuni de cernoziomuri podzolite de soluri cenușii-închise; Podișul prutului117,3 3,5
3.Cernoziomuri tipice și levigate;pratostepa Baltilor 317,7 9,4
4.Cernoziomuri obișnuite și levigate, cu porțiuni de cernoziomuri podzolite, soluri cenușii și cenușii-închis de pădure; silvostepa podișului Soroca64,0 1,9
5.Cernoziomuri levigate, tipice și podzolite, soluri cenușii și cenușii-închise de pădure; silvostepa podișului Rezina227,7 6,7
6.Cernoziomuri tipice, levigate și obișnuite cu porțiuni de soluri cenușii-închise de pădure; silvostepa din sud-vestul Podișului Podoliei136,6 4,1
7.Soluri brune și cenușii de pădure; pădurile de fag și stejar, carpen ale înălțimii Codrilor Centrali99,99,0
8.Soluri cenușii de pădure, cernoziomuri podzolite și levigate; păduri de gorun și carpen, stejar din Codri270,3 8,0
9.Cernoziomuri levigate, tipice, obișnuite și solonetizate, cu porțiuni de soloneturi și soluri cenușii; silvostepa din vestul Codrilor55,2 1,6
10.Cernoziomuri levigate și tipice cu porțiuni de soluri cenușii; pădurile de carpen din Codri116,1 3,4
11.Cernoziomuri obișnuite și levigate cu porțiuni xerofite de pădure, cernoziomuri compacte și solonetizate; silvostepa girnitelor de pe câmpia Moldovei de Sud372,9 11,1
12.Cernoziomuri levigate și xerofite de pădure cu porțiuni de cernoziomuri podzolite și soluri cenușii-închise de pădure;silvostepa podișului Tigheci61,0 1,8
13.Cernoziomuri obișnuite și carbonatice de stepă, cu amestec de ierburi și poacee; câmpia Moldovei de Sud.354,2 10,5
14.Cernoziomuri obișnuite, carbonatice sudice și soluri de luncă inundabilă; câmpia Nistrului inferior171,9 5,0
Astfel, Republica Moldova a fost împărțita în patru provincii:
1. Provincia de silvostepă ce ocupă 38,8 % din teritoriul republicii. În această provincie predomină cernoziomurile tipice și cele lavigate. Solurile cenușii de pădure constituie circa 10 %. Suprafața solurilor hidromorfe, precum și a celor humice carbonate este ne-însemnată.
2. Provincia de păduri a Moldovei Centrale (Codrii) ocupă 16 % din teritoriul republicii. Suprafața solurilor de pădure constituie 40 %, a cernoziomurilor podzolite și celor lavigate – circa 30 %.
3. Provincia de stepă a Dunării ocupă 34,7 % din teritoriul republicii. Genetic, ține de vegetația de stepă. Aici predomină cernoziomurile obișnuite și cele carbonatice, pe alocuri se întâlnesc cernoziomuri xerofite de pădure și cernoziomuri compacte.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s